Un sut in fund, un pas inainte!

Te-ai gandit vreodata ca totul se va sfarsi?? In tot extazul, printre toate visele nemuritoare, te-ai gandit ca totusi sunt niste vise? Problema, chiar a 90% din populatie, este orbirea! Da! Toti suntem orbi! Orbiti de bani, de faima, de dragoste etc. Si vine acea zi cand ne trezim, pentru ca vine!, vine la toti acea zi! Nimic nu este pentru totdeauna! Si ne trezim si realizam ca .. suntem goi, singuri, intr-o stare de agonie. Nu mai esti bogat! Nu te mai recunoaste lumea pe strada! Nu iti mai spune ca te iubeste! Iar nimeni nu te mai cauta! Nimeni!
Te intrebi oare pentru ce sa te mai trezesti a doua zi daca nu mai ai nimic?! Daca esti invizibil ?! Totusi speri...vei spera mult timp ca totul va fi la fel, si iar te vei trezi ca ai sperat degeaba. De aceea asculta tot timpul sfatul celor din jur! Sau macar ia-l in considerare. Vei constata peste ceva timp ca..au avut dreptate!
Dar pentru ce sa te inchizi in tine? Este o perioada grea deoarece nu-ti mai permiti acei pantofi scumpi si nici el nu te mai suna la ora la care te suna de obicei! Nu este sfarsitul! De aceea sunt atatea granite de trecut! Ce nu te doboara, te face mai puternic! Soarele inca mai straluceste! Asa ca da-te jos din pat si traieste-ti viata! Se inchide o usa, dar se deschide alta! Daca inveti din greseli iti va fii din ce in ce mai bine!
Am gasit zilele trecute niste versuri destul de expresive:
'Dar n-am sa plang iar pentru ieri
Am sa-nvat din nou sa zbor
Chiar de azi ratacesc
De-acolo jos de nicaieri
Am sa-nvat din nou sa zbor'

Zilele trecute am citit intr-o carte 'Lucrurile simple sunt cele mai grele', dar lucrurile grele cum sunt?

New life!

Te-ai gandit vreodata ca va veni momentul in care va trebui sa-ti reincepi viata? Te-ai gandit ca va veni momentul cand va trebui sa iei totul de la capat? Te-ai gandit ca va veni momentul in care va trebui sa iti uiti trecutul?
Nu mai ai poze, nu mai ai amintiri, nu mai ai vise, nu mai ai iluzii. Te trezesti intr-o dimineata de joi si realizezi ca abea acum iti incepi viata, realizezi ca nu mai ai nimic din ce aveai ieri, realizezi ca esti un om gol, sfasiat de realitate, sfasiat de lumea din jurul lui.
Dimineata de joi te-a schimbat. De ce? Pentru ca ti-a dat sansa la o a doua viata. De ce? Pentru ca viata s-a gandit ca vei invata din greselile facute, iar acum vei stii sa traiesti mai in siguranta, te vei ferii de oameni, te vei ferii de persoanele care ‘te iubesc’, dar care ti-au facut numai rau, te vei ferii de prieteni, te vei ferii chiar si de parinti. Lumea ta este asa cum ti-o construiesti.
Viata nu inseamna numai zambete, dar nici numai lacrimi, viata nu inseamna numai iubire, dar nici numai ura, viata nu inseamna numai sinceritate, dar nici numai tradare, viata nu inseamna numai respect, dar nici numai dispret, viata nu inseamna numai roz, dar nici numai negru..
Fa-ti curaj sa zambeti, fa-ti curaj sa te ridici din pat, fa-ti curaj sa nu-i mai ierti, fa-ti curaj sa crezi ca tot raul e spre bine!
Exista un loc si pentru tine…exista un loc unde sa iti cuibaresti iubirea in siguranta, exista un loc in inima unui prieten, exista un loc unde tu sa fii universul, iar el planeta, exista un loc numai al tau..trebuie doar sa-l gasesti!

Ma uit..ma uit la tine, ma uit la copacul din spatele tau, ma uit la iarba uda, ma uit la copilul care alearga ca un bezmetic, ma uit la cer, ma uit la nori, ma uit la blocul din stanga mea..ma uit.. Dar nu vad nimic. Incerc sa fac un pas, dar ceva e in neregula; il fac si pe al doilea..nu mai stiu sa merg..am uitat cum e sa traiesti. Incerc sa intind mana spre cer, dar nu pot! Nu imi mai pot tine mana dreapta. Inchid ochii. Vad intunericul. Vad negrul. Vad obscurul. Vad sfarsitul. Deschid ochii speriata si incerc sa strig dupa ajutor. Nu ma aude nimeni, strig cat pot de tare..dar toti par a ma ignora. Vocea mea nu mai are aceeasi vibratie, sunetele produse nu le pot auzi decat eu. Ma uit la mine. Sunt alba precum varul. Pielea mi-e rece. Cad! Ma prabusesc!
Ma trezesc, nu stiu nimic despre mine: cine sunt, unde sunt, ce s-a intamplat. Ochii inca imi joaca feste, nu reusesc sa clarific imaginile care se formeaza in mintea mea, iar toti imi par necunoscuti. Oare traiesc un vis? Senzatia de rau din interiorul meu, oare e doar o iluzie?
Aud o voce care striga disperata catre mine..pare a fi numele meu..toti sunt ingrijorati. Dar, de ce? Aaa..inteleg..sunt la pamant..simt cum firele de iarba se strecoara printre degetele amortite.
Incep sa-mi revin, sa ma simt mai bine, sa simt temperatura aerului, sa recunosc fetele oamenilor, a mamei care sta si plange langa mine si se roaga sa imi recapat cunostinta, expresia fetei, a corpului, culoarea pielii, sentimentele, viata..
Primele cuvinte pe care am reusit sa le rostesc: sunt bine! Simt o imbratisare, simt cele mai crancene sentimente. Simt ingrijorarea, teama, disperarea, lacrimile…
Ma ridic..pot sa merg, sa intind mana spre cer, sa vorbesc. Sunt aceeasi ca inainte.
A fost decat un lesin draga mea..nimic anormal…

Nu s-a intamplat nimic! Suntem in viata! De ce te-ai speriat? Sunt chiar aici langa tine, nu ai de ce sa iti fie teama. Lumea inca e a noastra..inca facem parte din universul creat de noi. Credeai ca o sa plec? Credeai ca am dat spre vanzare povestioara noastra? Nu dragul meu !! Sunt vie, mai vie ca niciodata. Si de-ar fi sa vina un cutremur si sa distruga tot ce am construit, nu mi-ar parea rau, nu as fi afectata, nu m-ar interesa. Totul face parte din viata, din viata mea. Faptul ca te-am cunoscut, ca am cladit mii de vise, ca am dat nastere unor persoane noi, nu schimba cu nimic viata mea, si nici a ta. Peste un an vei visa alaturi de alta persoana, vei avea alte planuri, vei trai alta poveste de dragoste. Este o monotonie, este o regula sa ne indragostim, sa ne facem sperante si iluzii, iar apoi sa ne despartim si sa suferim pana cand intalnim alta persoana cu care vom trai aceeasi poveste de dragoste: vise, planuri, amintiri de neuitat, calatorii, certuri, impacari, aventuri, suferinte, momente de veselie etc. si de fiecare data cand te vei indragosti, vei crede ca persoana respectiva este jumatatea ta, ca langa ea vrei sa traiesti toata viata, ca nu vei putea sa o uiti niciodata indiferent de ce s-ar intampla, bla, bla. Toate astea se formeaza in mintea ta, dar stii prea bine ca sunt minciuni, stii foarte bine ca intr-o luna, doua il vei uita, te vei indragosti de altul si vei trai alta poveste cum nimeni din lumea asta nu mai are, iar atunci cand te vei gandi la ex-ul iti vei da seama ca nu el era jumatatea ta, ca, de fapt, nu ai fost asa indragostita de el precum credeai, si iti vei da seama ca te-ai purtat ca un copil crezand ca este adevarat tot ce s-a intamplat.
E timpul sa revii cu picioarele pe pamant, sa fii mai realist, si sa nu mai cazi prada viselor si iluziilor!! Vei suferi mai putin!

Invata sa fii fericit!

Cel mai frumos lucru: sa vezi o persoana cu adevarat fericita. O singura data in viata ti se intampla asta..sa o privesti in ochi si acestia sa iti transmita mii de senzatii, mii de mesaje, mii de intamplari doar intr-o secunda.
Multi cred ca intr-un anumit moment al vietii sunt cei mai fericiti oameni de pe pamant deoarece s-a intamplat sa ia un 10 la mate sau li s-a implinit o dorinta care ardea de ani intregi in inima lor. Nu asta e fericirea! De fapt nu este deloc fericire pentru ca nu o simti decat o ora, doua, o zi, doua, dar..doar atat! Da! Timp de cateva ore ai fost cea mai fericita persoana..dupa, te-ai intors la rutina zilnica, la plictiseala, chef de nimic. Ce valoare are? In clipele acelea senzatia nici macar nu are timp sa-ti inunde tot corpul, sa-ti atinga cele mai sensibile puncte unde fericirea chiar iti trimite vibratii.
A fi fericit inseamna a te bucura atunci cand suferi, a te bucura ca in sfarsit te-ai certat cu cea mai buna prietena, a te bucura ca te-ai impacat cu ea dupa cateva zile de ignoranta, a te bucura ca ai luat o nota mica si incepi sa faci haz de necaz, a te bucura cand ai cazut si te-ai lovit la genunchi, a te bucura cand parintii afla de o minciunica nevinovata, a te bucura atunci cand astepti persoana potrivita pe care sa o poti iubi, a te bucura cand ai ars prajitura pe care o faci de ani de zile incoace si mereu ti-a iesit perfect, a te bucura cand persoanele cu caracter opus tie se pornesc impotriva ta, a te bucura cand cineva te-a enervat, a te bucura ca trebuie sa lupti pentru atingerea unui scop, a te bucura ca nu ai o viata perfecta! Abea atunci o sa simti ce inseamna sa fii fericit cu adevarat. Abea atunci ceilalti vor observa ca esti cea mai multumita persoana, doar privindu-te in ochi.
Invata sa te bucuri si de cel mai rau lucru care ti se intampla, pentru ca toate se intampla cu un scop!

Ma aflu aici..in acelasi loc gol, mort, lipsit de culori si de magia sunetului. Daca o sa cad la pamant, nimeni nu ma va ajuta. Sunt pe cont propriu, pierduta in vag, in necunoscut.
Ma aflu aici..in acelasi loc unde odata visam cu ochii deschisi la lumea noastra, o lume mica, dar plina de amintiri. Soarele e demult apus, stelele si-au pierdut stralucirea, iar luna nu mai apare pe cer. Totul pare a fi pustiu, nici vantul nu bate, iar natura moare.
Tu ai pictat natura mea in culori, tu ai facut-o sa-mi zambeasca, tu ai facut-o sa existe.
Sunt singura aici, nu stiu unde..un loc nelimitat, fara sfarsit, fara dealuri, fara suflare. Sunt doar eu si gandurile mele, departe de lumea noastra. Ma cuprinde teama, aceeasi teama pe care mereu am simtit-o, mereu am purtat-o cu mine: teama de tine, teama ca o sa revii si o sa ma obligi sa te ating, sa te iau in brate!
Se intampla sa fiu ranita de cele mai dragi persoane, se intampla ca fericirea intr-o secunda sa dispara, se intampla sa fiu trezita din cel mai adanc vis fara nicio atingere, si, cel mai rau, se intampla sa revin cu picioarele pe pamant si, in momentul acela, sunt nevoita sa realizez ca, de fapt, asta a fost realitatea mea, a noastra!
Impreuna am descoperit cele mai ascunse lumi, am colindat prin cele mai frumoase peisaje, am atins cele mai catifelate flori, am zburat mai sus de nori, am plutit pe cea mai adanca apa, am respirat cel mai curat aer. Privirile noastre se intalneau intr-una singura atunci cand ma atingeai, corpurile noastre aveau aceeasi temperatura, iar oamenii din jurul nostru ne piveau doar pe noi: doi tineri indragostiti, prostuti, care credeau ca au aflat ce este dragostea. Zile intregi ,petrecute in doi ,in care am invatat sa ne descoperim unu pe celalalt, am visat impreuna, am facut planuri.. A fost prea simplu sa ajung la tine. A fost prea simplu primul sarut, primul cuvant de dor, prima imbratisare, prima despartire. Ne-am limitat la jocuri de copii, priviri rusinoase, vorbe timide.
Totul se afla in sufletele noastre, impreuna am reusit sa cream un joc fara reguli, impreuna am zambit si am trecut peste obstacole.
Ma aflu aici..in acelasi loc unde timpul s-a oprit, unde soarele a apus, unde vantul a incetat sa bata.
Ma aflu in acelasi loc privind in vid, unde nici bataile inimii nu exista..