"Și ai să citești zilnic de acum înainte, luni, ani, secole, ceea ce se petrece în sufletul meu, dacă nu vii să-mi iei mâinile și să descoperi în ochii mei marea dragoste pe care mi-ai sădit-o și pe care nu poți s-o sfărâmi orice ai face, pentru că e opera ta, nu a mea."

joi, 21 mai 2009

Invata sa visezi!


Iar o luam de la capat. Oamenii nu stiu sa pretuiasca ceea ce au. De aceea suntem numiti niste animale. Toata lumea spune ca Romania este inapoiata cu 50 de ani fata de celelalte tari. Cum sa evoluam daca nu suntem capabili sa traim cu constiinta impacata? Nu stim sa-i respectam nici macar pe cei din propria familie!
Lumea e construita din minciuni, inselatorii, ipocrizii, falsitate, furturi. Cu totii avem defecte, dar cu totii avem 1000 de, defecte. Si calitati? Unde sunt calitatile?
Te infunzi in propria persoana, iar atunci cand vrei sa iesi nu ai cum, esti prea conectat de corpul tau, de mintea ta bolnava. Visezi si tu, ca si mine, ca toti oamenii de pe planeta. Avem vise de visat, vise de urmat, vise de implinit. Dar ce faci pentru asta? Dai o replica: ‘sper sa mi se indeplineasca si mie visul candva’. Da, o sa ti se indeplineasca cand o sa muncesti pentru asta. Visul nu vine la tine intr-o secunda. La fel cum muncesti pentru un ban curat, trebuie sa muncesti si pentru realizarea viselor. Doar ca esti o persoana mult prea slaba ca sa faci asta. Nu ai vointa! Nu ai curaj! Nu ai forta! Te multumesti sa te asezi pe canapea, sa iti imaginezi ca vei fii si in realitate acolo unde ai fost in vis. Esti prea las! Nu meriti sa visezi!
Asculti muzica, asculti versurile preferate. De ce te linistesti cand le asculti? De ce te detasezi de lume, de toate problemele existente in acea clipa? De ce iar te pierzi in visare? De ce simti ca iti vine sa plangi? De ce simti ca au fost scrise special pentru tine?
De ce 2 randuri te schimba asa mult? De ce dai mai multa valoare lor decat propriilor tale cuvinte? Pana la urma sunt doar niste versuri, au fost scrise pentru milioane de oameni, dar totusi simti ca sunt numai ale tale.
Trebuie sa invatam sa punem prêt pe lucrurile cele mai neinsemnate, dar cum putem face asta daca nu stim sa le apreciem nici pe cele mai apropiate?
Visele nu vor veni singure la tine, trebuie sa te duci tu la ele!

Un comentariu:

  1. Ai dreptate Manu! Ma regasesc perfect in randurile acestea... Sti cateodata nu conteaza cat curaj, sau cat esti de sincer in legatura cu ce simti, unele lucruri raman simple vise. Pana la urma mai bine ramaneai "conectat de corpul tau" decat sa fi astel dezamagit! Ai grija de tine si fa ceea ce te face fericita!

    RăspundețiȘtergere